miercuri, 20 ianuarie 2010

Fara de speranta


Stii ce greu e iubitul meu...
Sa-mi petrec zilele singura tot mereu
Sa ma gandesc la tine neincetat
Sa ma lovesc de-al tau refuz mereu?

Nu stai in calea fericirii nimanui!
O spui chiar tu...
Dar nu vezi iubirea mea
Ca stai in calea fericirii tale!
Ca te distantezi fara motiv de mine.

Ce rau iti pot pricinui eu?
Cat rau iti pot oferi eu?
Cand eu te iubesc enorm,
Neincetat, ascuns!

Si am ramas fara de speranta
Si visele toate s-au naruit...
Si as vrea sa dispar in pustiu
Sa fiu doar eu in singuratate.

2 comentarii:

Moroi spunea...

Foarte foarte frumos mititico. Genial,

Spiridusa spunea...

Multumesc frumos!